Program 
| Program |
|
|
|
Conferinţa cu participare internaţională GHIDURI DE PRACTICĂ PENTRU MEDICINA FAMILIEI O CALE SPRE INGRIJIRI MEDICALE BAZATE PE DOVEZI
Bucureşti, 14 - 15 mai 2005
Palatul Copiilor Bucureşti
Program detaliat
Sāmbătă, 14.05.2005
9,30 - 11,30 Deschiderea conferinţei
11,30 - 12,00 Pauză
Prezentare satelit - Servier -
“Medicina bazată pe dovezi - sunt toate trialurile cu IECA la fel?” - Dr. Elena
Petcu
12,00 - 14,00 Prevenţia, diagnosticul şi tratamentul HTA esenţiale la adult
1. Hipertensiunea arterială esenţială - o problemă de patologie foarte frecventă īn asistenţa primară Dr. Cristina Isar Īn ciuda pletorei de medicamente antihipertensive disponibile şi a accesului la īngrijiri, hipertensiunea a ramas īn īntreaga lume unul dintre principalii factori de risc ce conduc la complicaţii cardiovasculare importante. Analiza morbidităţii din asistenţa primară arată că hipertensivul este bolnavul cronic cu cele mai multe solicitări de consultaţii la medicul de familie, īn Romīnia. Două motive, suficient de puternice pentru a oferi MF un instrument care să-l īndrume īn a-şi sistematiza şi eficientiza modul de abordare a pacienţilor hipertensivi.
2. Diagnosticul hipertensiunii - măsurarea corectă a tensiunii arteriale Dr. Cristina Isar Diagnosticul hipertensiunii este consecinţa depistării unor valori tensionale crescute, la măsuratori repetate. Pe cīt de banal, pe atīt de supus erorilor este gestul de măsurare a tensiunii, indiferent cine īl face: medicul, asistenta medicală sau chiar pacientul. O măsurare greşită atrage dupa sine un diagnostic greşit şi implicit, costuri psihologice şi materiale substanţiale. Parcurgem īmpreună īntr-un mod interactiv, principalele greşeli īntīlnite īn măsurarea corectă a TA, prilej de reflexie şi reconsiderare sperăm, a acestui gest.
3. Diagnosticul pacientului hipertensiv - semnificaţia evaluării riscului cardiovascular la pacientul hipertensiv
Dr. Adina Dărăbanţiu Evoluţia şi prognosticul pacientului hipertensiv depind de efectul sinergic al tuturor factorilor de risc cumulaţi de persoana respectivă şi de măsura īn care tratamentul diminuă aceasta influenţă. Evaluarea riscului cardiovascular la pacientul hipertensiv se bazează pe noţiunea de risc cardiovascular adiţional, introdusă odata cu noile recomandări ale “Ghidului european pentru diagnosticul şi tratamentul HTA”, 2003. Vom ilustra procesul complex de evaluare a pacientului hipertensiv cu ajutorul unor instrumente practice, īn contextul cītorva exemple clinice .
4. Decizia de iniţiere a tratamentului medicamentos antihipertensiv
Dr. Andrea Abăităncei A da sau a nu da un medicament antihipertensiv, iată īntrebarea! Simplu de răspuns la cei cu hipertensiuni patente, mai complicat la cei cu hipertensiuni “de graniţă” şi la care decizia de a trata depinde de rezultatul evaluării riscului cardiovascular global. Felul cum parcurgem acest algoritm decizional este ilustrat pe structura unor cazuri clinice.
5. Alegerea medicamentelor antihipertensive
Dr. Andrea Abăităncei Dificil de ales medicamentul sau asocierea de antihipertensive cea mai potrivită pentru pacientul din faţa noastră. Cīteva reguli practice, desprinse din cazuri clinice şi din recomandarile “Ghidului de practică pentru prevenţia, diagnosticul şi tratamentul HTA esenţiale la adult” .
6. Urmărirea pacientului hipertensiv
Dr. Dan Pletea/Dr. Cristina Isar/Dr. Adina Dărăbanţiu Continuitatea relaţiei medic - pacient īn asistenţa primară face ca urmărirea bolnavilor cronici să fe posibilă şi cost-eficientă. De aceea, īn scopul oferirii de servicii de calitate, medicii de familie vor trebui să organizeze şi să coordoneze sisteme de monitorizare ale bolilor cronice. Exemplificăm cīteva dintre cele mai importante problemele specifice urmăririi hipertensivilor.
7. Implementarea ghidului pentru hipertensiunea arteriala īn Grecia. Au fost atinse obiectivele?
Dr. Antonio Karotsis Vicepreşedinte al Societăţii de Medicina Familiei din Grecia Implementarea ghidului de practica pentru hipertensiunea arteriala utilizat de medicii de familie greci a fost evaluată īn cadrul unui studiu la care au luat parte 2 grupuri – un grup de medici de familie care utiliza ghidul şi un grup de medici de familie care nu utiliza ghidul.
14,00 - 15,00 Pauză
15,00 - 15,10 Dl. Frans van Helsdingen, Mesajul Ambasadei Regatului Olandei la Bucureşti
15,10 - 17,00 Diabetul zaharat tip 2
1. De ce un ghid pentru diabetul zaharat tip 2 adresat medicului de familie
Dr. Livia Maria Suhastru Īn ultima vreme diabetul zaharat a devenit o problemă de sănătate publică īn īntreaga lume. Īn majoritatea ţărilor occidentale medicul de familie are un rol deosebit de important īn programul complex de īngrijire a persoanelor cu DZ2. Īn Romīnia, responsabilitatea īngrijirii diabetului revine medicului specialist diabetolog. Pacientul cu diabet este īngrijit īnsă de medicul de familie. Se aşteaptă şi este de dorit creşterea implicării medicului de familie īn monitorizarea diabetului şi īn Romīnia.
2. Criterii de diagnostic şi screening īn diabetul zaharat tip 2
Dr. Daciana Toma Există cel puţin 3 aspecte care fac din DZ o maladie redutabilă: 1) putem vorbi de o adevarată epidemie de DZ, 2) complicaţiile DZ sunt grave atīt datorită alterării calitătii vieţii cīt şi datorită costurilor, 3) prognosticul īn cazul comorbidităţilor DZ este mult mai sever . Se impune deci, depistarea şi diagnosticarea cīt mai precoce a DZ. Acest lucru este posibil deoarece avem la īndemīnă metode accesibile şi ieftine de screening şi diagnostic.
3. Controlul glicemic şi principiile terapiei nonfarmacologice
Dr. Monica Bătăiosu Un control glicemic optim presupune scăderea riscului de apariţie a complicaţiilor DZ şi a īncetinirii evoluţiei acestora. Pentru atingerea ţintelor controlului glicemic trebuie depuse toate eforturile, fără a neglija riscul de apariţie a hipoglicemiei. Aceste ţinte vor fi modelate deci īntre anumite limite, īn funcţie de tipul de pacient şi de tipul de terapie iniţiat. Terapia nonfarmacologică este prima treaptă a terapiei antidiabetice, care dealtfel va trebui menţinută īn toate etapele de evoluţie a bolii. Cele 4 aspecte ale acestei terapii - dieta, controlul greutăţii, exerciţiul fizic regulat, renunţarea la fumat - sunt la fel de importante īn atingerea scopului propus: obţinerea unui control glicemic optim.
4. Dieta şi exerciţiul fizic īn diabetul zaharat tip 2 Dr. Sanda Tatu Diabetul zaharat tip 2 este o boală a civilizaţiei noastre care a īnsuşit modele nesănătoase de alimentaţie, comportament fizic (sedentarism) şi psihic (stress). Lucrarea prezintă modul īn care se alcătuieşte regimul alimentar şi programul de mişcare la pacientul cu diabet zaharat tip 2. Ea este şi o pledoarie pentru implicarea medicului de familie īn educaţia pentru sănătate a persoanelor cu risc crescut de a contracta această boală.
5. Prevenţia bolii cardiovasculare īn diabetul zaharat tip 2
Dr. Liliana Catrinoiu Complicaţiile cronice ale diabetului reprezintă o problemă īn asistenţa primară, atīt sub raportul identificării lor, cīt şi al tratamentului. Dintre acestea, boala cardiovasculară este cea mai frecventă īn rīndul persoanelor cu diabet şi reprezintă principalul motiv al prezentării lor la medicul de familie. Mai mult de 70% din totalul deceselor īnregistrate īn randul pacienţilor cu diabet zaharat se datorează complicaţiilor macrovasculare. Evenimentele cardiovasculare sunt de 4 ori mai frecvente la pacienţii cu diabet. O prioritate īn prevenţia complicaţiilor diabetului trebuie să fie reducerea riscului cardiovascular prin protecţie vasculară realizată printr-o abordare multifactorială: optimizarea controlului TA şi a glicemiei, tratamentul cu IECA şi aspirină, optimizarea stilului de viaţă, managementul dislipidemiei şi renunţarea la fumat.
6. Managementul complicaţiilor microvasculare ale DZ2 īn practica MF
Dr. Alexandra Cīra Prin evoluţia lor, complicaţiile microvasculare ale DZ2 sunt invalidante şi impun costuri foarte mari pentru īngrijire. Īn scopul depistării precoce şi a monitorizării riguroase, este necesară o bună cunoaştere a acestora de către medicii de familie.
7. Echipa de īngrijiri pentru pacientul diabetic Dr. Gabi Lungu Diabetul zaharat este o boală cronică a cărei gravitate nu este recunoscută de multe ori deşi complicaţiile devastatoare şi costisitoare apar şi ca urmare a lipsei de informare asupra bolii sau a unui sistem adecvat de īngrijire. Provocarea o constituie găsirea unui mod de a veni īn īntīmpinarea nevoilor pacienţilor prin crearea unei structuri de servicii īn medicina primară (medici, asistente medicale şi alţi furnizori de īngrijiri de sănătate) care să ofere acestora o abordare multidisciplinară, īn vederea īntīrzierii apariţiei şi dezvoltării complicaţiilor ce le afectează calitatea vieţii.
17,00 - 17,30 Pauză
17,30 - 19,00 Infecţia urinară joasă necomplicată la femeie
1. Factorii de risc īn infecţiile de tract urinar la femeie.
Dr. Hannelore Muller Se recomandă īn mod tradiţional o mulţime de măsuri igieno-dietetice pentru prevenirea cistitei la femei. Am īncercat să aflăm care din ele sunt cu adevărat eficace.
2. Atitudinea medicului de familie īn faţa pacientei cu sindrom cistitic.
Dr. Madălina Dumitrescu Autorii ghidului propun un algoritm de intervenţie la pacienta cu sindrom cistitic, ca model de atitudine unitară bazată pe dovezi, cu scopul de a sprijini medicii de familie īn demersul de creştere a calităţii actului medical.
3. Terapia antimicrobiană īn ITU la femeie: opţiuni, limite de utilizare, costuri.
Dr. Răzvan Miftode Stabilirea unui tratament antimicrobian īn ITU trebuie să se bazeze pe date epidemiologice specifice, particularităţile pacientei, caracteristicile antibioticului şi nu īn ultimul rīnd pe un raport optim cost/eficienţă.
4. Infecţia urinară joasă necomplicată la femeie. Recomandări pentru medicii de familie: instrumente utile şi practice īn activitatea curentă.
Dr. Victoria Tatu Recomandările oferite de ghidul ITU pot deveni instrumente care īşi vor dovedi utilitatea īn practica curentă a medicului de familie.
5. Implementarea şi audit-ul ghidului de ITU Dr. Mircea Vasile Pleşca Īn vederea unei bune implementări a ghidului de ITU este important ca recomandările cuprinse īn ghid să aibă instrumente de evaluare şi audit ce vor ajuta la măsurarea rezultatelor obţinute īn practică.
19,00 - 22,00 Cocktail īn foaierul Palatului Copiilor Bucureşti
Duminică, 15.05.2005
9,30 - 11,00 Īngrijirile prenatale īn sarcina cu risc scăzut 1. Īngrijiri prenatale de rutină īn sarcina cu risc scăzut – ghid pentru medicii de familie. Dr. Iuliana Popa Ghidul descrie toate manevrele pe care medicii de familie trebuie să le efectueze īn dispensarizarea gravidelor cu risc scăzut. Dar ce se īnţelege prin īngrijiri prenatale de rutină? Cum se defineşte gravida cu risc scăzut?
2. Anamneza īn īngrijirile prenatale. Dr. Cristina Alina Asaftei Minuţios ghidată la fiecare vizită, anamneza poate identifica factorii de risc existenţi. Este nevoie doar de răbdare şi abilităţi de comunicare pentru a exploata la maxim acest instrument aflat la īndemīna medicului de familie.
3. Examinarea clinică a gravidei - merită efortul? Dr. Aurel Condrea Īn medicina actuală intens tehnologizată, este examenul clinic un instrument util īn evaluarea iniţială şi ulterioară a gravidei? Īn ce constă examenul clinic al gravidei fără risc şi care sunt elementele care trebuie monitorizate?
4. Investigaţiile paraclinice de rutină: de la practică la dovezi ştiinţifice.
Dr. Iuliana Picioreanu Practica recunoaşte o inflaţie de analize şi explorări paraclinice recomandate de rutină gravidelor cu risc scăzut, ceea ce implică un efort financiar suplimentar al sistemului sanitar. Care investigaţii sunt inutile şi care sunt susţinute de dovezi ştiinţifice ?
5. Īntre modă şi necesitate: suplimente administrate de rutină īn sarcina cu risc scăzut. Dr. Adina Zmeu Īn prezent mulţi dintre medici recomandă gravidelor administrarea unor vitamine şi minerale īn vederea īmbunătăţirii stării nutriţionale a mamei şi copilului. Este această atitudine susţinută de dovezi ştiinţifice? Este nevoie de suplimente, īn sarcina cu risc scăzut?
6. Educaţia sanitară a gravidei - o īndatorire de neglijat?
Dr. Iuliana Popa/Dr. Anca Deleanu/Dr. Dana Ştefana Popescu Există aspecte ale existenţei cotidiene, aparent nesemnificative, care pot influenţa evoluţia sarcinii precum: dieta, igiena, vestimentaţia, efortul fizic, activitatea sexuală ş.a.m.d. Printr-o consiliere adecvată fiecărei vizite, medicii de familie au oportunitatea de a contribui decisiv la evoluţia favorabilă a sarcinii şi de a īmbunătăţi relaţia medic-pacient.
11,00 - 11,30 Pauză
11,30 - 12,45 Durerea lombară nespecifică a adultului
1. De ce durerea lombară nespecifică?
Dr. Paul Şerban Analizată ca un simptom, durerea lombară este frecvent īntīlnită īn practica medicului de familie putīnd fi o cauză de infirmitate, de solicitare pentru īngrijiri medicale sau de absenteism la locul de muncă, pe o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp. Cele mai multe episoade de durere lombară pot fi definite ca nespecifice, pentru că nu au o etiologie ce poate fi explicată cu exactitate.
2. Terapia anti-inflamatoare, īntre cutume şi rigoare ştiinţifică
Dr. Marius Poteraşu Experienţa personală nu mai este suficientă pentru administrarea judicioasă a AINS. Există argumente ştiinţifice pentru individualizarea deciziei terapeutice.
3. Şcoala Spatelui Liliana Gherghel Kinetoterapeut Preventia joaca un rol important īn apariţia DLN, a recăderilor şi cronicizării. Şcoala spatelui oferă fiecăruia dintre noi elementele esenţiale pentru īnţelegerea mecanismelor de apariţie a durerii şi adoptarea unor măsuri de autoīngrijire.
4. Broşura pentru pacienţi, un mijloc de reducere a costurilor terapeutice īn durerea lombară nespecifică Dr. Ruminiţa Maria Papuc O importanţă deosebită o au comunicarea şi informaţiile oferite pacienţilor cu durerea lombară nespecifică (DLN). Alegerea cu atenţie şi prezentarea informaţiilor şi a sfaturilor despre DLN pot avea un efect pozitiv asupra īncrederii pacienţilor şi a rezultatelor clinice. Oferirea unei broşuri prin care se explică cauzele şi simptomele DLN precum şi măsuri de urmat, a dus la o īmbunătăţire statistic semnificativă a īncrederii cu care au abordat pacienţii starea de boală şi a īnlăturat teama de a desfăşura activităţi fizice obişnuite.
5. Semnale de alarma pro şi contra - analizarea listei de control pentru diagnosticul DLN Dr. Şerban Mircescu Participanţii pot opta pentru introducerea īn lista de semnale de alarmă DLN a anumitor semne şi simptome, urmīnd compararea rezultatului obţinut, cu lista de verificare din ghidul de practică şi extragerea unor concluzii.
6. Eficienţa economică a tratamentului aplicat īn durerea lombară nespecifică. Dr. Paul Şerban Pe līngă recomandările formulate īn ghiduri privind diagnosticul şi tratamentul afecţiunii analizate, ghidurile pot oferi şi date referitoare la costurile metodelor de diagnostic sau a terapiilor aplicate.
12,45 - 13,00 Īnchiderea conferinţei
|
